Hipoacuzia cauzată de zgomot ca boală profesională (BK 2301)

Ce este BK 2301?

Anexa 1 la Ordonanța germană privind bolile profesionale (BKV) include „hipoacuzia cauzată de zgomot” la nr. 2301, în grupa bolilor cauzate de agenți fizici. Prin aceasta se înțelege pierderea auzului cauzată de zgomotul de la locul de muncă. Fișa de indicații privind BK 2301 (publicată la 1 iulie 2008) definește zgomotul ca orice sunet care poate dăuna auzului, fie că acționează ca zgomot continuu, zgomot puternic fluctuant sau zgomot de impuls.

De la ce nivel apare riscul?

Conform fișei, pot apărea leziuni auditive după ani de expunere la un nivel zilnic de expunere la zgomot de la 85 dB(A). De la aproximativ 90 dB(A), o parte considerabilă a persoanelor expuse pe termen lung este în pericol. Frecvențele peste 1000 Hz și sunetele bruște de intensitate mare sunt deosebit de periculoase. Vârfurile foarte scurte peste 137 dB(C), de exemplu de la lovituri pe metal, pot distruge mecanic celulele ciliate din urechea internă în câteva milisecunde.

Un singur eveniment sonor, precum un traumatism acustic, nu este din punct de vedere juridic un caz BK 2301, ci un accident de muncă (Curtea Federală de Asigurări Sociale, hotărârea din 12 aprilie 2005, B 2 U 6/04 R). Cum influențează activitățile scurte și zgomotoase valoarea zilnică se arată în Calcularea nivelului zilnic de expunere la zgomot.

Care sunt activitățile tipice?

• Prelucrarea metalelor, ciocănire și scule pneumatice
• Lucrări de construcții și prelucrarea lemnului
• Industria textilă și transportul aerian
• Agricultură și silvicultură, precum și muzicieni profesioniști

Nivelurile tipice ale activităților individuale se găsesc în tabelul nivelurilor de zgomot și pe paginile pe meserii, fiecare cu sursă, de exemplu protecția auditivă pe șantiere și protecția auditivă în prelucrarea metalelor.

Suspiciune și declarare

Medicii și medicii stomatologi trebuie să declare fără întârziere o suspiciune întemeiată de boală profesională la casa de asigurări de accidente competentă sau la autoritatea pentru securitate și sănătate în muncă (§ 202 din Codul social VII). Conform DGUV, suspiciunea este justificată dacă există leziuni ale urechii interne cauzate de zgomot (ICD-10 H83.3) și persoana asigurată a fost expusă ani de zile la zgomot sau pentru scurt timp la niveluri foarte ridicate. DGUV pune la dispoziție un formular pentru declarare.

Cât de frecvent este BK 2301?

În aceeași statistică, în 2025 au fost recunoscute în total 24.340 de boli profesionale; zgomotul a reprezentat 9.819 dintre ele, adică circa 40 la sută.

Ce fac întreprinderile pentru prevenire

• Stabiliți zgomotul în evaluarea riscurilor și respectați valorile de expunere care declanșează acțiunea de 80 și 85 dB(A) (prezentarea obligațiilor).
• Reduceți mai întâi zgomotul la sursă: ierarhia măsurilor.
• Puneți la dispoziție protecție auditivă adecvată și asigurați purtarea ei pe toată durata expunerii la zgomot. Dacă un protector auditiv este purtat doar patru ore dintr-o zi de opt ore, protecția sa efectivă este de cel mult 3 dB (Regula DGUV 112-194, secțiunea 7.6).
• Dispuneți sau oferiți controale medicale ale medicinei muncii.
• Instruiți lucrătorii, cu exerciții practice.

Ce arată cifrele: evoluția 2023 până în 2025

Statisticile DGUV indică declarările de cazuri suspectate și cazurile recunoscute de boală profesională BK 2301 pentru 2023, 2024 și 2025. Punând în relație cele două cifre rezultă următoarele. Este un raport calculat al cifrelor anuale și nu rata cazurilor individuale, deoarece un caz se poate întinde peste schimbarea anului.

Din 2023 până în 2025, declarările de cazuri suspectate au crescut cu 16 la sută, iar cazurile recunoscute cu 29 la sută. Cifrele nu spun nimic despre cauze, de exemplu dacă sunt afectați mai mulți angajați sau dacă mai multe cazuri sunt recunoscute și declarate. Ele arată însă că tema nu este marginală pentru securitatea muncii: în 2025, aproximativ 40 la sută din toate bolile profesionale recunoscute în Germania s-au datorat zgomotului.

Ce ar trebui să documenteze întreprinderile pentru ca expunerea să poată fi reconstituită ulterior

Hipoacuzia cauzată de zgomot se dezvoltă în ani. Dacă o suspiciune este declarată, expunerea din trecut contează. Întreprinderile care țin evidențe o pot dovedi. Acestea includ:

• Rezultatele măsurătorilor: în Germania trebuie păstrate cel puțin 30 de ani, pentru a rămâne accesibile (§ 4 din Ordonanța germană privind zgomotul și vibrațiile).
• Evaluarea riscului de zgomot cu niveluri, durate și zone de zgomot, precum și actualizările ei (Evaluarea riscului de zgomot).
• Evidența instruirilor cu data, conținutul și participanții (Instruire).
• Distribuirea și alegerea protecției auditive: ce model, cui și când, cu numărul articolului.
• Participarea la supravegherea sănătății și, în măsura în care angajatorul le cunoaște, constatările rezultate din aceasta (Controale medicale).

Aceste documente nu transformă o suspiciune în recunoaștere sau respingere; asupra acesteia decide casa de asigurări de accidente. Dar ele arată că întreprinderea și-a cunoscut obligațiile și le-a îndeplinit.

Prevenire măsurabilă

Cine vrea să prevină BK 2301 are nevoie de indicatori care pot fi influențați: ponderea angajaților din zona de zgomot cu supraveghere a sănătății valabilă, numărul angajaților instruiți, ponderea zonelor cu program de reducere a zgomotului și verificări prin sondaj ale duratei de purtare. Ghidul Durata de purtare a protecției auditive arată de ce durata de purtare este pârghia cea mai importantă: dacă protecția auditivă este purtată doar patru ore dintr-o zi de opt ore, protecția sa efectivă este de cel mult 3 dB.